Cinci tendințe care schimbă companiile

Ultimii doi ani au însemnat test de stres, nu doar pentru companii, ci și pentru angajați și lideri. La provocări se adaugă criza geopolitică și cea din sistemul energetic. Totuși numeroase tendințe acționează și schimbă companiile.

Pentru lideri presiunea poate fi un stimulent de pivotare, dar au de făcut un nesfârșit șir de piruete ca să gestioneze echipele hibride și să atingă toate țintele de creștere în mișcare, în timp ce reprioritizează obiectivele.

Reziliența sporită și abilitățile de leadership adaptativ sunt esențiale, iar cea mai importantă provocare cu care se confruntă liderii acum este cum să performeze când se află constant sub presiune, într-o lume redefinită de noua normalitate.

De aceea este util să vedem care sunt cele cinci tendințe din mediu de bsness care-i ajută pe lideri să se simtă mai încrezători în performanțele lor, chiar dacă schimbarea face parte din peisajul cotidian.

Valorificarea inteligenței emoționale

Înțelegerea, recunoașterea și valorificarea inteligenței emoționale este crucială pentru ca liderii să performeze sub presiune. În schimb, lipsa de conștientizare a inteligenței emoționale riscă să întrețină o cultură organizațională deficitară, face loc epuizării și inhibă capacitatea de a obține rezultate.

Perfecționarea inteligenței emoționale trebuie să antreneze abilitatea de percepe propriile emoții și ale celorlalți, întelegerea motivului pentru care o persoană își exprimă emoțiile, utilizarea mecanismelor emoționale pentru a lua decizii și capacitatea de reglare a emoțiilor.

Astfel, pentru a putea să performeze sub presiune liderii trebuie să fie atenți la modul în care sunt spuse cuvintele, să recunoască când nu s-au descurcat și să ceară feedback, să facă predicții emoționale și să le verifice precizia, să doarmă bine, să practice mindfulness și să fie mai prezenți.

Luarea deciziilor pe bază de date

Schimbarea constantă pune presiune pe lideri să ia decizii rapide. Datele devin astfel foarte importante. Accesul la date de bună calitate ajută liderii să ia decizii obiective, bazate pe fapte, într-un context dinamic și cu mize mari.

În situații decizionale conflictuale, datele (re)conciliază punctele de vedere diverse. De aceea integrarea datelor în procesul decizional face posibilă unirea punctelor aparent disparate și crearea acordului.

De asemenea înseamnă definirea priorităților și asigurarea echilibrului între obiectivele financiare, sănătatea angajaților și bunăstarea acestora.

Integrarea datelor în procesul decizional mai înseamnă și un necesar exercițiu de evaluare critică. Nu există garanții că datele de bună calitate înseamnă automat decizii bune.

De aceea chestionarea ipotezelor de lucru, compararea cu alte situații similare sau realizarea mai multor scenarii, conferă o mai bună amplasare a liderilor în contextul decizional.

Gestionarea eficientă a echipelor hibride

Gestionarea echipelor hibride și adaptarea instrumentelor de management la o diversitate de roluri noi este imperativă pentru ca liderii să poată performa sub presiune.

Liderii trebuie să cunoască nevoile colegilor și nivelul lor de expertiză ca să le capteze potențialul când sunt sub presiune.

Dacă știu să mizeze pe un mix bun între prezența fizică, la birou, și munca la distanță, liderii pot crește productivitatea echipei, precum și capacitatea lor de a face față stresului.

Prin urmare gestionarea echipelor la distanță înseamnă să-și cunoască colegii, să evite micromanagementul și să încurajeze munca hibridă.

Acceptarea incertitudinii și gândirea critică

Raționamentul critic se concentrează pe o abordare structurată a acceptării incertitudinii, a privirii diferitelor perspective și a integrării nevoilor părților interesate în procesul decizional.

Raționamentul critic îi ajută pe lideri să-și păstreze calmul și să ia decizii nuanțate, sensibile la context, care se potrivesc nevoilor situației.

Procesul începe prin luarea unei pauze care îi dă ocazia liderului de a ieși din ritmul alert pe care-l impune urgența și pentru a trece la calmul necesar pentru a vedea contextul.

Apoi procesul presupune reflecție, realizarea unei retrospective a situațiilor anterioare, cu succesele și eșecurile lor, pentru o perspectivă mai echilibrată care devine parte din conștientizarea imaginii de ansamblu.

Armonizarea elementelor digitale și umane

Cerințele clienților s-au schimbat semnificativ în ultimii ani, forțând liderii și organizațiile să regândească strategiile de afaceri sub presiunea transformării digitale.

Deoarece achizițiile online au crescut semnificativ, pentru a îmbunătăți serviciile pentru clienți, companiile s-au orientat către îmbunătățirea experiențelor digitale.

A crescut constant presiunea asupra companiilor și liderilor să gândească la modalitatea și locul unde pot implementa tehnologiile digitale.

În acest context liderii vor continuă să se confrunte cu decizii dificile în pentru a ști pe ce anume să insiste ca să aibă relevanță și valoare pentru nevoile clienților.

Astfel că liderii au acum provocarea de crea armonie elementele de experiență digitală și interacțiunile umane pe care clienții le apreciază.