Cum restabilim încrederea, în timp de criză
Această criză a adus multe premiere în mai toate domeniile de activitate. Companii de producție s-au reinventat în producători de măști și dezinfectanți, magazinele online și-au crescut exploziv vânzările, industria HORECA a fost nevoită să pivoteze spre livrarea la domiciliu, turismul s-a oprit, etc.
Ca un efect pozitiv, companii din multe industrii s-au reinventat și și-au accelerat programele de digitalizare și de prezență în mediul online.
Domeniul managementului financiar nu a rămas nici el neatins. Nevoia de informație de calitate recuperează încrederea în timpul unor perioade de criză caracterizate de incertitudini.
Raportarea financiară este furnizor de încredere. Provocărilor cunoscute din acest domeniu li s-au adăugat altele noi. Selectez aici trei dintre acestea pentru a le aborda mai detaliat.
Riscul lipsei de lichiditate
Este intuitiv pentru oricine că în timp de criză dacă nu ai bani pe care să-i poți accesa pentru a finanța operațiunile îți închizi activitatea. Companiile care au o rezervă de bani prin care să își asigure derularea activității curente în următoarele 6-12 luni au o șansă mai bună la revenirea din criză.
Dincolo de acest element, cred că puterea de adaptare a echipei la efectele crizei economice generate de COVID-19 și modalitatea prin care și-a făcut simțită prezența în viața economică a clienților în această perioadă sporesc sau nu șansele de menținere sau revenire economică ale companiei.
Pe de altă parte, probabilitatea ca anumite incertitudini materiale să pună în pericol desfășurarea activității economice ale unei companii este foarte mare în această perioadă și atunci elaborarea documentelor financiare se face plecând de la ipoteza riscului de lichiditate. Dacă o companie își elaborează documentele financiare în baza acestei ipoteze ar trebui să fie transparentă în legătură cu poziția financiară reală.
Evaluarea deprecierii
În raportările lor periodice, companiile includ și deprecierea activelor non-financiare. În cazul multor companii, suspendarea activității prin oprirea utilajelor, importurilor sau exporturilor, transportului pot reprezenta indicatori de depreciere.
Atunci când evaluează deprecierea unui activ companiile trebuie să determine cantitatea recuperabilă în bani a activului respectiv, beneficiile și numerarul pe care îl va genera în viitor și anumite așteptări de variație în fluxul de numerar.
Prognoza cu privire la evoluția fluxului de numerar se corelează cu estimările managementului în legătură cu condițiile economice ce acoperă perioada de viață estimată a activului. În condițiile actuale este o provocare mare să faci prognoza bugetului relevantă pentru fluxul de numerar pentru că nu știi dacă această prognoză va fi validată de performanță.
Modificarea contractelor
Urmare a operațiunilor perturbate, a costurilor operaționale mai mari sau a veniturilor pierdute, așa cum am punctat deja, provocările asupra fluxului de numerar devin tot mai mari. Ca să obțină finanțare suplimentară, companiile pot recurge la modificarea condițiilor de plată din contractele comerciale, la factoring, la finanțare bancară sau la finanțare inter-company.
În cazurile care modifică clauzele contractelor comerciale, companiile vor trebui să ia în considerare dacă orice modificare a condițiilor contractuale existente reprezintă o modificare substanțială sau, eventual, o încetare a contractului.
Pe de altă parte, există consecințe și pentru creditori. Spre exemplu, băncilor și companiilor de asigurări li se cere să ajute debitorii oferind scutire de la anumite obligații.
Acestea vor fi considerare modificări ale contractului și vor face necesară re-evaluarea portofoliului de credite și a pierderilor preconizate. În mod similar, companiile imobiliare vor trebui să ia în considerare consecințele, dacă vor acorda scutire locatarilor la plata chiriilor.
În concluzie
Oricât de neplăcută ar fi această perioadă, pregătirea raportării financiare se face în continuare, chiar dacă în unele sectoare activitatea s-a redus. Transparența este necesară. Menținerea și recuperarea încrederii este vitală.
Descoperirea la timp a efectului potențial negativ asupra poziției financiare a companiei și activarea măsurilor pentru prevenirea riscurilor sunt foarte importante pentru recâștigarea încrederii tuturor părților interesate în companie.
Florentina Șușnea este Managing Partner în cadrul companiei PKF Finconta. Experiența ei profesională de peste 26 de ani cuprinde domeniile de audit statutar și IFRS, consultanță fiscală, probleme de rezidență fiscală, restructurare financiară și fiscală, documentație și politici de Transfer Pricing, fuziuni și divizări, M&A, expertize judiciare, contabile și fiscale, due diligence de achiziții. Florentina este membru acreditat al următoarelor organizații profesionale: Camera Consultantilor Fiscali, Camera Auditorilor Financiari din România, Camera Expertilor și Contabililor Autorizați din România si Association of Certified Anti-Money Laundering Specialists. A absolvit Facultatea Finanțe-Contabilitate din cadrul Academiei de Studii Economice, București, Facultatea de Drept din cadrul Universității ”Titu Maiorescu”, programul MBA de la Tiffin University din SUA, este doctor în economie și a urmat numeroase cursuri naționale și internaționale în domeniul fiscal. florentina.susnea@pkffinconta.ro
