Cum se adaptează companiile la schimbările climatice
În luarea deciziilor organizaționale a existat întotdeauna presupunerea implicită a climatului stabil. Din zorii civilizației până în era industrială această presupunere a ghidat constant alegerile strategice. Cu toate acestea, schimbările climatice pun în discuție această paradigmă.
Pe măsură ce continuăm, ca civilizație planetară, traiectoria actuală de creștere a emisiilor de carbon, crește și nevoia de a ține cont în procesele decizionale de business atât de nivelurile actuale, cât și de cele viitoare ale schimbărilor climatice.
Adaptarea și reziliența climatică necesită decizii strategice
Aici apare întrebarea din care decurg celelalte menționate mai jos: cum pot organizațiile să gestioneze acest mediu de schimbare climatică și impactul profund asupra funcționării mediului de business? Cum se dezvolta capacitățile necesare pentru a evalua și pentru a aborda eficient aceste provocări? Mai mult, cum își pot asigura companiile viabilitatea și reziliența, într-un viitor definit de un climat mult diferit de cel de astăzi?
Aceste întrebări formează nucleul unei dezbateri în care cât mai multe organizații ar trebui să se angajeze. Până când adaptarea și reziliența climatică devin parte din țesătura deciziilor strategice, atât în sectorul public, cât și în cel privat, discuțiile în jurul acestei probleme vitale vor rămâne absolut necesare.
Adaptarea, în acest context, presupune nu numai gestionarea consecințelor vizibile ale schimbărilor climatice, ci și a celor care sunt deja parte din viitorul evoluțiilor climatice sau foarte probabil să se manifeste. Variațiile geografice și provocările specifice anumitor domenii de activitate necesită o înțelegere subtilă și o planificare pro-activă. Adaptarea cere organizațiilor să evalueze în mod cuprinzător riscurile potențiale în diferite scenarii și să dezvolte strategii robuste pentru a le atenua.
În timp ce au fost realizate progrese remarcabile de numeroase organizații, în eforturile lor de adaptare, rămâne o nevoie palpabilă pentru acțiuni mai bine sincronizate. Acest lucru implică adoptarea unei perspective mai largi, axate pe viitor în planificare și consolidarea capacităților organizaționale de a răspunde eficient provocărilor legate de modificările climatice.
Mai mult, adaptarea nu este doar o manevră defensivă îndreptată spre gestionarea riscurilor. Aceasta prezintă oportunități strategice pentru organizații, nu doar pentru a supraviețui, ci și pentru a prospera în fața adversităților. Prin integrarea adaptării climatice în etosul lor operațional, companiile pot descoperi noi oportunități de creștere și pot obține un avantaj competitiv într-o lume tot mai volatilă.
Acțiuni de previzionare strategică și planificare pro-activă
Previziunea strategică și planificarea pro-activă sunt imperative pentru organizațiile care își propun să navigheze pe terenul complex al schimbărilor climatice. Iată câteva considerații cheie pentru a-i ghida în această călătorie transformatoare:
Evaluarea holistică a riscurilor
Organizațiile trebuie să adopte o abordare holistică în evaluarea riscurilor legate de climă, luând în considerare un spectru divers de impact potențial în întregul lor lanț valoric. Acest lucru implică analiza vulnerabilităților, de la perturbări ale lanțului de aprovizionare până la schimbări de pe piață și dezvoltarea planurilor de contingență pentru a le atenua.
Planificarea bazată pe scenarii
Având în vedere incertitudinile inerent legate de schimbările climatice, organizațiile trebuie să se angajeze în planificarea bazată pe scenarii (standard, pozitiv, negativ) pentru a anticipa o mulțime de viitoruri posibile. Prin vizualizarea diferitelor scenarii climatice și a impactului acestora, companiile se pot pregăti mai bine pentru răspunsuri adaptate la realitate și pentru a minimiza perturbările potențiale.
Construirea capacităților
Construirea capacităților interne pentru a putea înțelege și răspunde la provocările legate de schimbările climatice este vitală. Acest lucru include investirea în formarea de personal, utilizarea analizei datelor pentru luarea deciziilor informate și promovarea unei culturi a inovației și a rezilienței în cadrul organizației.
Parteneriate colaborative
Abordarea provocărilor complexe legate de schimbările climatice necesită acțiune și colaborare. Companiile din toate domeniile de activitate, organizate în asociații reprezentative, trebuie să facă parteneriate cu agenții guvernamentale, instituții de cercetare și organizații ale societății civile pentru a pune laolaltă resursele, a împărtăși cunoștințele și a aborda colectiv provocările schimbărilor climatice.
Inovație și adaptare
Adoptarea unei mentalități de inovație și adaptare poate debloca noi oportunități de creștere și diferențiere organizațională.
Prin implementarea practicilor de dezvoltare durabilă și valorificarea piețelor emergente, companiile preocupate de aceste teme pot să se poziționeze ca lideri într-o lume în schimbare rapidă.
În plus, adaptabilitatea este la fel de importantă precum inovația, deoarece le permite organizațiilor să răspundă prompt la schimbările din mediul lor de afaceri și să se adapteze în consecință pentru a-și menține competitivitatea.
În concluzie
A ține cont de schimbările climatice nu mai este o opțiune, ci un imperativ strategic pentru companiile din toate sectoarele de activitate.
Prin integrarea considerațiilor climatice în procesele lor decizionale, construirea capacităților adaptive și valorificarea oportunităților strategice, organizațiile pot nu numai să supraviețuiască, ci și să prospere într-o eră de incertitudine climatică.
Este timpul ca afacerile să se ridice la nivelul provocărilor prin promovarea adaptării ca mijloc către un viitor sustenabil.
Florentina Șușnea este Managing Partner în cadrul companiei PKF Finconta. Experiența ei profesională de peste 26 de ani cuprinde domeniile de audit statutar și IFRS, consultanță fiscală, probleme de rezidență fiscală, restructurare financiară și fiscală, documentație și politici de Transfer Pricing, fuziuni și divizări, M&A, expertize judiciare, contabile și fiscale, due diligence de achiziții. Florentina este membru acreditat al următoarelor organizații profesionale: Camera Consultantilor Fiscali, Camera Auditorilor Financiari din România, Camera Expertilor și Contabililor Autorizați din România si Association of Certified Anti-Money Laundering Specialists. A absolvit Facultatea Finanțe-Contabilitate din cadrul Academiei de Studii Economice, București, Facultatea de Drept din cadrul Universității ”Titu Maiorescu”, programul MBA de la Tiffin University din SUA, este doctor în economie și a urmat numeroase cursuri naționale și internaționale în domeniul fiscal. florentina.susnea@pkffinconta.ro
