Ce este reziliența și cum ajută companiile
Alături de ”criză”, cuvântul care este mereu repetat în prezentarea realității economice din 2021 este ”reziliența”. Avem reziliența de categorie, a IMM-urilor la impactul COVID. Avem reziliența de industrie, a companiilor din HORECA la măsurile de restricție. Și, în sfârșit, avem reziliența de țară, prin Planul Național de Redresare și Reziliență la impactul general al pandemiei asupra economiei.
Cu alte cuvinte se înțelege că dacă virusul e cauza crizei, reziliența e antidotul acesteia. Și totuși, dincolo de concept sunt multe alte atribute care ajută IMM-urile, HORECA sau România la nivel de reziliență. Dintre acestea principalele 5 cele mai relevante pentru reziliența unei companii sunt după cum urmează:
Pregătirea
O bună pregătire ajută la anticiparea unor situații, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Potrivit unor date ale unui sondaj realizat de compania Valoria, peste 80% dintre companiile care și-au echilibrat cu succes abordarea priorităților pe termen scurt și lung (31% din total) au considerat că au pivotat foarte eficient pentru a se adapta la evenimentele din 2020, în timp ce mai puțin de jumătate (49%) dintre organizațiile care nu au avut acel echilibru au avut aceeași experiență.
Adaptabilitatea
Liderii recunosc importanța de a avea angajați versatili, mai ales după un an ca 2020. În acest scop, flexibilitatea sau adaptabilitatea a fost, de departe, trăsătura forței de muncă pe care decidenții au considerat-o cea mai importantă pentru viitorul organizațiilor lor.
Cooperarea
Decidenții au indicat importanța colaborării în cadrul organizațiilor lor, menționând că aceasta a accelerat procesul de luare a deciziilor, a atenuat riscul și a condus la creșterea inovației. De fapt, eliminarea muncii fragmentate în funcție de departamente și creșterea colaborării a fost una dintre cele mai importante acțiuni strategice pe care decidenții le-au întreprins în anul 2020.
Încrederea
Liderii înțeleg provocarea construirii încrederii. Același studiu menționat mai sus arată că mai mult de o treime dintre ei nu erau siguri că organizațiile lor au reușit să construiască încredere între decidenți și angajați. Cei care reușesc se concentrează pe îmbunătățirea comunicării și transparenței cu părțile interesate, precum și pe conducerea bazată pe empatie.
Responsabilitatea
Majoritatea liderilor recunosc că mediul de afaceri are o responsabilitate dincolo de profit. Majoritatea decidenților spun că s-au descurcat foarte bine în privința echilibrării tuturor nevoilor părților interesate și au considerat, de asemenea, că organizațiile lor s-ar putea adapta și pivota rapid că răspuns la criză. Compania există pentru că există părți interesate precum clienți, furnizori, angajați, legiuitori, organizații sindicale și alte părți interesate de a căror gestionare a nevoilor depinde succesul companiei.
Aceste atribute ale companiilor, proiectate prin acțiuni clare se susțin unele pe altele. Ele nu sunt fixe și nici nu apar doar organic. Toate necesită intenție din partea liderilor, investiții și acțiune pentru a le cultiva și întreține.
Companiile care construiesc în mod deliberat aceste atribute în mentalitățile și culturile lor sunt mai bine poziționate pentru a depăși criza și a pivota spre modele de business adaptate realității post-pandemice.
În concluzie
”Testul de stres” pe care această criză îl propune este substanța de contrast care scoate în evidență companiile care au reziliență, dar și cele care nu au. Mai ales acum când reziliența se demonstrează prin diversificare, tehnologizare, noi mentalități, pivotarea către un model de business adaptat la context.
Companiile care au făcut investiții strategice, în forță de muncă și tehnologie, în capacități care sporesc reziliența și-au depășit concurența. Lecția fundamentală pe care pandemia ne-a dat-o este că reziliența înseamnă atât să fim vizionari, cât și să facem ce este necesar pentru a răspunde relevant și a ne recupera după o criză.
Alina Făniță este CEO și Partener al PKF Finconta. A lucrat cu companii multinaționale sau firme antreprenoriale din domenii diverse de activitate, pentru a le oferi servicii de audit financiar, due diligence, restructurări de grupuri, audit intern și alte servicii conexe activității de control intern. Este membră a celor mai prestigioase asociații profesionale din domeniu: ACCA (Association of Chartered Certified Accountants), CECCAR (Corpul Experților Contabili și Contabililior Autorizați din România), CAFR (Camera Auditorilor Financiari) și IIA (Institute of Internal Auditors). A absolvit EMBA Asebuss la Kennesaw State University, a fost trainer pentru cursuri IFRS și este invitată ca expert la numeroase conferințe de business. alina.fanita@pkffinconta.ro
